„Cum îi cheamă pe reni?” e întrebarea care vine imediat după „Când vine Moș Crăciun?”. Copiii vor să-i știe pe toți pe nume, iar părinții rareori îi țin minte. Renii lui Moș Crăciun au o poveste mai nouă decât pare: primii opt au primit nume într-o poezie din 1823, iar Rudolf a apărut abia în 1939. Mai jos ai numele lor, ce înseamnă și cum trăiesc renii adevărați.
Câți reni are Moș Crăciun? Moș Crăciun are nouă reni. Opt au fost numiți în poezia din 1823: Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donner și Blitzen. Al nouălea este Rudolf, renul cu nasul roșu, inventat în 1939. Rudolf merge în fața saniei și luminează drumul pe vreme rea.
Cum îi cheamă pe renii lui Moș Crăciun și ce înseamnă numele lor
Numele renilor au rămas în engleză în aproape toate limbile, inclusiv în română. Fiecare are însă un sens, iar copiilor le e mai ușor să le țină minte așa:
| Renul | Ce înseamnă numele | Cum îl poți descrie unui copil |
|---|---|---|
| Dasher | Cel care se avântă, cel iute | Primul care pornește la drum |
| Dancer | Dansatorul | Cel care merge parcă dansând |
| Prancer | Cel care saltă, care pășește țanțoș | Cel mai mândru dintre reni |
| Vixen | Vulpița | Isteață și iute ca o vulpe |
| Comet | Cometa | Trece pe cer ca o cometă |
| Cupid | Cupidon | Cel mai blând și mai drăgăstos |
| Donner | Tunet (în germană) | Cel mai puternic |
| Blitzen | Fulger (în germană) | Cel mai rapid |
| Rudolf | Nume propriu | Renul cu nasul roșu, care luminează drumul |
Caracterele din ultima coloană nu vin din poezia originală, unde renii apar doar pe nume. Le poți folosi ca idee pentru poveștile spuse seara, înainte de Crăciun.
De ce Donner apare uneori ca Donder sau Dunder
În prima variantă a poeziei, ultimii doi reni se numeau Dunder și Blixem. Numele vin dintr-o exclamație olandeză care înseamnă „tunet și fulger”. În 1844, poezia a fost retipărită cu numele Donder și Blitzen, mai apropiate de germană. Forma Donner, „tunet” în germană, s-a impus abia la începutul secolului XX. De aceea găsești toate trei variantele în cărți și filme.
De unde vine povestea renilor lui Moș Crăciun
Primul ren care trage sania lui Moș Crăciun apare într-o carte ilustrată pentru copii publicată la New York în 1821. Acolo e un singur ren, fără nume.
Doi ani mai târziu, pe 23 decembrie 1823, ziarul Sentinel din orașul Troy publică, fără semnătură, poezia „A Visit from St. Nicholas”. În română e cunoscută și ca „Noaptea dinaintea Crăciunului”. Poezia îi este atribuită lui Clement Clarke Moore. În ea apar pentru prima dată opt reni, fiecare cu numele lui, care trag o sanie mică pe acoperișuri.
Poezia a fixat și restul poveștii: Moș Crăciun vine noaptea, coboară pe horn și umple ciorapii copiilor. Imaginea a trecut apoi în felicitări, reclame și filme, iar de acolo a ajuns și la noi.
Rudolf, renul cu nasul roșu
Rudolf nu face parte din poezia din 1823. L-a inventat în 1939 Robert L. May, angajat al lanțului de magazine Montgomery Ward din Statele Unite. Povestea în versuri a fost tipărită ca broșură și dată gratuit copiilor care veneau cu părinții la cumpărături de Crăciun. Doar în primul an s-au împărțit 2,4 milioane de exemplare.
Rudolf e un ren de care ceilalți râd din cauza nasului roșu și strălucitor. Într-o seară cu ceață deasă, Moș Crăciun nu poate pleca la drum. Îl pune atunci pe Rudolf în fața saniei, iar nasul lui luminează calea. Lecția e ușor de spus unui copil: ce te face diferit poate deveni punctul tău forte.
Personajul a devenit celebru datorită cântecului scris de Johnny Marks, cumnatul lui May. În interpretarea lui Gene Autry, cântecul a ajuns pe locul 1 în topul american Billboard de Crăciunul anului 1949. În 1964 a urmat filmul de televiziune realizat cu păpuși animate, care se difuzează și azi în fiecare decembrie. Povestea completă e pe pagina de Wikipedia despre Renul Rudolf.
Cum trăiesc renii adevărați
Renii există cu adevărat, chiar dacă nu zboară. Trăiesc în nordul Europei, în Asia și în America de Nord, unde li se spune caribu. În Finlanda sunt crescuți aproximativ 200.000 de reni, cei mai mulți în Laponia. Acolo locuiește, după poveste, și Moș Crăciun, aproape de orașul Rovaniemi.
Câteva lucruri despre reni pe care copiii le ascultă cu plăcere:
- Și femelele au coarne. Renul e singurul cerb la care coarnele cresc la ambele sexe.
- Masculii își pierd coarnele la începutul iernii, în jurul lui noiembrie. Femelele le păstrează până în primăvară. Deci renii cu coarne care trag sania în noaptea de Crăciun sunt, foarte probabil, femele.
- Nasul încălzește aerul. Botul lat al renului are în interior un spațiu mare, în care aerul rece se încălzește înainte să ajungă în plămâni. Nasul lui Rudolf e roșu doar în poveste.
- Coarnele cad și cresc la loc în fiecare an, mai mari decât cele de anul trecut.
Pot zbura renii lui Moș Crăciun?
În poveste, da: renii zboară pentru că sunt ai lui Moș Crăciun. În realitate, renii nu zboară, dar merg ușor prin zăpada adâncă, unde alte animale se împotmolesc. Când un copil întreabă, e un răspuns care păstrează și povestea, și adevărul: „Renii adevărați nu zboară. Cei ai Moșului sunt speciali.”
În Statele Unite și în Marea Britanie, copiii lasă în seara de Ajun un morcov pentru reni, lângă laptele și biscuiții pentru Moș Crăciun. Obiceiul a început să apară și la noi. Dimineața, morcovul ronțăit e dovada că sania a oprit și la voi.
Renii și Moș Crăciun în decorul de acasă
Renii sunt, alături de Moș Crăciun și de spiriduși, personajele cele mai cunoscute ale sărbătorii. Copiilor le place să-i regăsească în casă: pe brad, pe fereastră sau sub bradul împodobit. Pentru colțul în care așteptați sania, găsești în magazin figurine de Crăciun cu Moșul și spiridușii lui, iar pentru „pârtia” renilor, instalații de lumini pentru fereastră și brad.
Restul poveștii, cu seara de Ajun și tradițiile de la noi, e în articolul despre când vine Moș Crăciun. Seara de povești despre reni merge bine lângă bradul împodobit; dacă încă nu l-ai ales, vezi modelele de brad artificial din stoc.
