Bradul de Crăciun pare un obicei vechi de când lumea, dar în casele din România a intrat abia în 1866. Până să ajungă în sufragerie, a trecut prin piesele de teatru medievale și prin sălile breslelor de negustori. Apoi a ajuns în palatele regale ale Europei. Mai jos găsești legenda bradului de Crăciun, istoria lui pe date sigure, drumul până în România și ce simbolizează azi.
De unde vine bradul de Crăciun? Obiceiul vine din Germania și din țările baltice. În Evul Mediu, un pom împodobit cu mere numit „pomul raiului” apărea în piesele jucate pe 24 decembrie. Primii brazi de Crăciun atestați în scris sunt din secolele XV–XVI, la Tallinn, Riga și Sélestat. În România, primul brad a fost împodobit de Carol I, pe 23 decembrie 1866.
Legenda bradului de Crăciun
Nu există o singură legendă a bradului, ci mai multe. Unele se spun copiilor, altele încearcă să explice de unde vine obiceiul. Niciuna nu e un fapt istoric, dar toate au ajuns până la noi.
Pasărea adăpostită de brad
Povestea bradului de Crăciun cea mai cunoscută la noi e cea a unei păsărele cu aripa rănită. Toamna, celelalte păsări pleacă spre țările calde, iar ea rămâne singură. Cere adăpost stejarului și fagului, dar amândoi o refuză.
Bradul o primește între ramurile lui, iar pasărea își face cuib acolo. Când vine vântul rece să scuture frunzele copacilor, Dumnezeu nu-l lasă să atingă bradul, pentru că a fost bun cu pasărea. De atunci, bradul rămâne verde și vara, și iarna.
Sfântul Bonifaciu și stejarul lui Donar
O legendă germană pune începutul obiceiului în anul 723. Misionarul Bonifaciu ar fi tăiat un stejar uriaș, închinat zeului Donar, la care se aduceau jertfe. Între rădăcinile lui ar fi crescut un brad tânăr, pe care Bonifaciu l-a arătat drept semnul adevăratului Dumnezeu.
Martin Luther și lumânările din brad
Se spune că Martin Luther, întorcându-se acasă într-o seară de iarnă, a văzut stelele strălucind printre crengile unui brad. Ca să le arate copiilor ce a văzut, ar fi pus lumânări aprinse pe un brad din casă. Nu există niciun document din vremea lui care să confirme povestea, așa că istoricii o tratează ca pe o legendă.
Istoria bradului de Crăciun, de la pomul raiului până azi
Dincolo de legende, istoria bradului se poate urmări pe documente. Tabelul de mai jos adună datele sigure, în ordine.
| Când | Unde | Ce s-a întâmplat |
|---|---|---|
| Evul Mediu | Germania | În piesele de teatru jucate pe 24 decembrie, ziua lui Adam și Eva, apare „pomul raiului”, împodobit cu mere și napolitane. |
| 1441–1514 | Tallinn și Riga | Breasla negustorilor numită Frăția Capetelor Negre ridică brazi în casele breslei. |
| 1521 | Sélestat, Alsacia | Brazii de Crăciun sunt agățați în biserica Sfântul Gheorghe. |
| 1539 | Strasbourg | Un brad împodobit este așezat în catedrală. |
| 1604 | Strasbourg | O cronică descrie brazi împodobiți cu trandafiri din hârtie colorată, mere, napolitane și dulciuri. |
| Secolul XVIII | Germania | Bradul devine un obicei larg răspândit în familiile luterane. |
| 1800 | Anglia | Regina Charlotte, soția regelui George al III-lea, pune un brad la o petrecere pentru copii. |
| 1847 | Lauscha, Germania | Apar primele globuri de Crăciun din sticlă. |
| 1848 | Anglia | Revista Illustrated London News publică bradul familiei regale de la castelul Windsor. |
| 1866 | București | Carol I împodobește primul brad din România. |
| 1882 | New York | Edward H. Johnson pune pe brad primele lumini electrice. |
| 1930 | Statele Unite | Compania Addis Brush face primul brad artificial din peri, ca o perie de sticle. |
| 1958 | Chicago | Apar brazii artificiali din aluminiu. |
Pomul raiului, strămoșul bradului
În Evul Mediu, puțini știau să citească. De aceea, poveștile din Biblie se jucau ca piese de teatru. Pe 24 decembrie se juca povestea lui Adam și Eva, iar pe scenă apărea pomul raiului, împodobit cu mere și napolitane. Merele aminteau de fructul oprit.
Pomul raiului e considerat strămoșul bradului de astăzi. Decorațiunile lui au rămas pe brazi mult timp: cronica din Strasbourg, din 1604, pomenește tot mere, napolitane și dulciuri.
De la bresle și biserici la casele oamenilor
Primii brazi de Crăciun nu au stat în case, ci în locuri publice. Breslele de negustori din Tallinn și Riga îi ridicau în sălile lor. La Sélestat și Strasbourg, în Alsacia, brazii erau puși în biserici.
Abia în secolul XVIII bradul a intrat în casele familiilor germane. De acolo s-a răspândit în restul Europei, mai ales prin familiile regale. În Anglia, după ce ziarele au publicat bradul de la Windsor, în 1848, obiceiul a devenit modă în toată țara.
Când a apărut bradul de Crăciun în România
Primul pom de Crăciun din România a fost împodobit pe 23 decembrie 1866, la București. Principele Carol I venise în țară cu aproape opt luni mai devreme. Primul lui Crăciun aici l-a sărbătorit în palatul de pe Calea Victoriei. Clădirea găzduiește azi Muzeul Național de Artă.
Bradul ajungea până în tavan. Copiii și rudele apropiate l-au împodobit cu lumânări de ceară, panglici colorate, mere și nuci. Lumânările aveau și un rol practic: Bucureștiul nu avea încă lumină electrică.
Boierii din București au privit la început cu neîncredere un copac adus în casă. După exemplul familiei regale, l-au adoptat repede. La începutul secolului XX, bradul ajunsese în majoritatea caselor din București, iar de acolo s-a răspândit în toată țara. Despre colindat, Plugușor și celelalte obiceiuri de iarnă poți citi în articolul despre tradițiile de Crăciun din România și din Europa.
Bradul în tradiția populară românească
Satul românesc nu cunoștea bradul de Crăciun, dar cunoștea de mult bradul împodobit. Un brad tânăr, gătit cu panglici și ștergare, apărea la două momente mari din viață. Primul era nunta, al doilea, moartea unei persoane tinere, necăsătorite.
Când murea un tânăr necăsătorit, bradul împodobit îi ținea loc de mire sau de mireasă. Era o nuntă simbolică între cel plecat și natură. Obiceiul s-a păstrat cel mai mult în Banat și în Oltenia. În arta populară, același brad apare ca motiv decorativ, sub numele de Pomul vieții.
În satul românesc, bradul însemna viață, tinerețe și legătura cu natura. Când pomul de Crăciun a venit de la oraș, satul cunoștea deja copacul împodobit.
Semnificația bradului de Crăciun
Bradul de Crăciun simbolizează viața care nu se oprește nici iarna. Acele lui verzi, în mijlocul zăpezii, au fost văzute de mult drept un semn al vieții veșnice. Fiecare decorațiune a primit, în timp, propriul înțeles:
- Bradul verde: viața și nemurirea, pentru că nu se usucă iarna.
- Steaua din vârf: steaua care i-a călăuzit pe magi spre Betleem.
- Merele și globurile: fructele pomului raiului, din piesele medievale.
- Luminile: lumina adusă în lume de Nașterea Domnului.
Este bradul de Crăciun un obicei păgân?
Bradul nu apare în rânduielile vechi ale Bisericii Ortodoxe și a ajuns în casele ortodocșilor prin influența Apusului. Totuși, Biserica nu îl respinge. Mitropolitul Ierotheos al Nafpaktosului îl leagă de pomul lui Iesei și de pomul vieții din Rai. Acele lui verzi simbolizează, pentru el, nemurirea. Explicația completă e în articolul de pe Doxologia.
Cum s-au schimbat decorațiunile bradului
Primii brazi aveau doar ce se găsea în casă: mere, nuci, napolitane și flori din hârtie. Lumânările aprinse au venit mai târziu și au rămas pe brazi până la apariția luminilor electrice, deși erau periculoase.
În 1847, suflătorii de sticlă din orășelul Lauscha, din Germania, au făcut primele globuri de sticlă. Erau mai ușoare decât merele și se păstrau de la un an la altul. Azi, globurile de Crăciun se fac din sticlă, plastic sau materiale textile, în orice culoare.
În 1882, la New York, Edward H. Johnson, colaborator al lui Thomas Edison, a aprins primul brad cu becuri electrice. Lumânările au dispărut treptat, iar azi pe brad stau instalații LED, care consumă puțin și nu se încing. Dacă vrei să împodobești bradul pas cu pas, ai totul în ghidul de decorare a bradului de Crăciun.
De la pene de gâscă la ace Full 3D: istoria bradului artificial
Bradul artificial e mai vechi decât pare. Primii brazi artificiali au apărut în Germania, în secolul XIX. Erau făcuți din pene de gâscă vopsite în verde, prinse pe un trunchi de lemn.
În 1930, compania americană Addis Brush, un producător de perii, a făcut primul brad artificial din peri. În 1958, la Chicago, au apărut brazii din aluminiu, argintii și strălucitori. Mai târziu au venit brazii cu ace plate din PVC, care se vând și azi.
Brazii artificiali de azi au ajuns foarte aproape de cei adevărați. Acele Full 3D se toarnă în matrițe făcute după crengi reale, așa că au volumul și forma unui brad natural. Diferențele dintre tipurile de ace sunt explicate în articolul despre brazii artificiali 2D și 3D. Modelele cu ace turnate le găsești la brazii cu ace Full 3D.
Brad natural sau brad artificial, după tradiție?
Tradiția nu cere un anumit fel de brad. Brazii naturali sunt cei mai vechi, dar și brazii artificiali, din pene de gâscă, au peste un secol de istorie. Ce contează e bradul împodobit, în jurul căruia se adună familia.
Un brad natural miroase a pădure, dar se usucă în câteva săptămâni. Un brad artificial se folosește mulți ani și poate fi împodobit oricând din decembrie. Comparația completă, pe costuri și pe mediu, e în articolul brad natural sau brad artificial. Iar dacă te întrebi când e momentul potrivit, vezi când se împodobește bradul de Crăciun.
